Elogiu

Aşa cum am promis, nu am să plâng…

Privirea ta s-a răcit încet, în ochii tăi mici rămânând neclintită lumea asta, în care suntem condamnaţi să supravieţuim fără tine.
Am rămas şi eu nemişcată o vreme …
Întâlnesc oameni, care se prefac că îmi înţeleg suferinţa (şi poate unii chiar o înţeleg), şi care nu încetează să îmi spună că timpul o să vindece rănile astea … că o să mă obişnuiesc cu ideea de a nu te mai avea.
Dar şti ce?
Rănile astea nu se vindecă. Se adâncesc! Şi nimic nu devine ˝mai uşor˝, dimpotrivă … e tot mai greu de suportat.
Mi-e imposibil să mă obişnuiesc cu ideea că nimic din ceea ce ne-am propus nu se va mai întâmpla.
Concertul de săptămâna viitoare, excursia plănuită pentru luna octombrie, nunta celei mai bune prietene şi toate planurile … toate visele. Toate astea rămân în loc o secundă, o zi, o viaţă pentru suflet. Rămân pradă timpului, pentru că nu mai au sens fără tine.
Şi mă întreb mereu: ˝Ce s-ar fi întâmplat dacă…?˝
Mă macină amintirile şi mă doare timpul care trece. Mă doare pentru că, cu fiecare clipă care trece, simt parcă mai profund pierderea ta. (ar fi putut fi altfel)
Muzica asta, care ne bucura cândva, mă duce la tine. Mă aşez pe braţele timpului şi mă întorc la serile acelea în care nu ştiam să plângem şi nu aveam motive să o facem. Şi mă întorc tot mai des, pentru că simt că parcă mă aştepţi. Simt că ne macină acelaşi dor …
Locurile astea pe care le-am colindat împreună, au poveşti de spus. Poveşti despre noi. Despre cine am fost. Şi despre cine am fi putut fi… Dar nimeni nu le ascultă, căci numai noi le înţelegem.
Mai aşez încă cheia sub preş, deşi nu e nimeni care să ştie că e acolo. Nimeni în afară de tine.
N-am să plâng! Pentru că ţi-am promis şi pentru că de-ar fi să curgă lacrimi mi-ar plăcea să fie de fericire. Durerea asta se trăieşte în linişte şi singurătate. Lacrimile nu ar face altceva decât să decoloreze imaginea ta, atât de vie în sufletul meu …
Te aştept!

Nu a murit nimeni!

Infinit

“Un cuvânt care să fie doar al meu și numai pentru mine.”
 
Fericire infinită naști în  mine.
 
Și mă simt infinită  …
Simt că toate astea nu au margini,  
că nu avem început sau sfârșit,
că simțim fără limite,
că renaștem în fiecare zi.

Numai ochii tăi albaștrii
reușesc să măsoare infinitul din mine.

În brațele tale,
în îmbrățișarea ta mică  
și caldă,
mă simt mai liberă ca oricând.
Ia-mă de mână
și hai să numărăm împreună până la infinit …
(și nici atunci măcar  
să nu renunțăm la noi!)

(Inspirație)

13:15

E mult de când nu m-am mai simțit așa… și parcă mi-era dor.
M-a răscolit cu totul. Uitasem cum e …
Dar e plăcut să am emoții.
Da.
Îmi dă emoții!
Teamă, bucurie și nerăbdare pentru ce va fi …

Gând la miezul nopții …

Would you be mine? like … forever?
Would you love me for the rest of your life?
Would you trust me? Will you promise not to ask questions, not even when I act weird?
Don’t  ever lie to me!
Would you love me,  even when  you’ll hate me? Because you will …
Will you fight with me … for our dreams?
Then … let forever begin now!

Botez (I)

Dimineață mi-am dat seama
că nu-mi place numele meu,
astfel că, de astăzi
numele meu este VERS!
Eu aduc speranța,
eu însemn răbdare,
eu mențin echilibrul,
eu sunt sufletul tău în viață!

Numele meu este Vers.
Trăiește viața
și cu fiecare pas pe care-l faci,
stabilește echilibrul!
Vânează răbdarea
și-n calea ta spre adevărul ființei,
plantează speranța!

Numele meu este vers …

Draft

Fericirea nu este un obiectiv de atins, ci un mod de viață.

 „Nu am răspuns pe loc, dar m-ai pus pe gânduri.  
Asta e doar părerea mea, și aș vrea să fie tratată ca atare…
Cred că una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntăm este faptul că nu acceptăm sau nu înțelegem că suntem diferiți.  Pentru că nu suntem capabili să acceptăm diversitatea, ajungem să judecăm. Punem la îndoială judecățile de valoare ale celorlalți, crezând că ale noastre sunt cele corecte, adevărate. E ok să fii original, diferit, și nu e neapărat o nebunie (năzdrăvănie, necuviință sau cum vrei să îi spui) să faci lucrurile altfel.
”Everything has beauty, but not everyone sees it.” Confucius
Acum,  ce voiam să spun … pentru unii fericirea e un obiectiv (ceea ce din punctul meu de vedere e trist) și poate pentru alții e un mod de viață. Nu asta ne interesează.
Cred că trebuie să încetăm să ne mai raportăm la alte persoane și să încercăm să găsim singuri răspunsuri la întrebările care ne frământă.
„Trust your gut!”
Răspunsul cel mai bun pentru tine, îl găsești tot în tine. Și dacă nu îl găsești acum, nu-i grabă.  
„Adevărul tău nu e adevărul lor”…€“  cred că vorba asta se aplică foarte bine și aici. Fericirea ta nu e și fericirea lor.
Nu e important să știi dacă fericirea e un obiectiv sau un mod de viață; și nu e important ce cred alții despre asta.  E ceea ce vrei tu să fie pentru tine.
E important să găsești tu ceea ce te face fericit.
Pentru ce te trezești dimineața?
Ce îți place să faci?
Ce te vezi făcând peste 10 ani?
Ce lucru ți-a captat atenția astăzi?
Ce ți-a adus zâmbetul?
Ce îți aduce mulțumire/împlinire?
Ăștia (cred eu) sunt indicatorii pe care îi căutăm.
Când ai să le găsești răspuns ai să știi … nu doar ce e fericirea, ci și care îți sunt obiectivele. Pentru că atunci când găsești ceva ce te face fericit, faci tot posibilul să ajungi din nou acolo. Și abia atunci ai un mod de viață.
Acum, ce cred eu …
Nu fericirea e un obiectiv, dar îndeplinirea obictivelor pe care ți le-ai stabilit îți aduce fericirea. Poți să îți stabilești obiective pe termen scurt sau/și obiective pe termen lung, astfel o să ai parte de bucurii în fiecare zi. (dacă ești suficient de motivat-alt punct important)
Dacă pentru mine lucrurile mărunte sunt importante, dar pentru alții sunt nesemnificative, ce înseamnă asta: că sunt o persoană mediocră?   mă gândesc: “ceva e greșit la mine.”
Ce? și De ce?
E greșit, pentru că nu sunt ca ceilalți. Pentru că nu gândesc și nu fac ceea ce fac alții.  
Ce e greșit?
Faptul că pe mine lucrurile mărunte mă fac fericită?
Când o să te privești pe tine atât din interior cât și din exterior (privind din exterior tot spre interior), și o să îți placă ce ai făcut din/cu tine ai să înțelegi că nu contează ce spun/cred ceilalți, și nu contează că lucrurile mari pentru tine sunt mărunte pentru ei.

Așadar, îndepărtează-te o clipă de oameni și părerile lor, și stabilește-ți prioritățile și opiniile. Găsește ceea ce te face fericit, și fă în așa fel încât viața ta să ducă într-acolo.”

(Iubește și fii fericit!)